Cum funcționează TVA-ul? Un exemplu simplu pentru antreprenorii aflați la început de drum

TVA-ul pare complicat mai ales atunci când privim simultan facturi, încasări, plăți, cheltuieli și impozite. În realitate, mecanismul său de bază poate fi înțeles destul de simplu: firma încasează TVA de la client, deduce TVA aferentă achizițiilor pentru care are drept de deducere și plătește statului diferența.

Vom urmări mai întâi circuitul unui singur produs, iar apoi vom extinde exemplul la activitatea unei firme pe durata unei luni.

Exemplul este intenționat simplificat. Presupunem că toate operațiunile sunt taxabile cu cota standard de TVA de 21%, că firma este înregistrată în scopuri de TVA, că sunt îndeplinite condițiile legale pentru exercitarea dreptului de deducere și că nu există alte venituri sau cheltuieli în afara celor menționate.

1. Pornim de la un singur articol

Achiziția

Firma cumpără o marfă care are un preț fără TVA de 100 lei. Furnizorul adaugă TVA de 21%.

100 lei bază + 21 lei TVA = 121 lei de plată

Firma scoate efectiv din cont sau din casierie 121 lei. Dar cei 121 lei nu reprezintă, din punct de vedere economic, în întregime costul mărfii.

Costul mărfii este de 100 lei, iar cei 21 lei reprezintă TVA deductibilă, în ipoteza în care sunt îndeplinite condițiile legale de deducere.

Vânzarea

Firma aplică un adaos comercial de 30% asupra costului de 100 lei.

100 lei cost + 30 lei adaos = 130 lei preț fără TVA

La cei 130 lei se adaugă TVA de 21%:

130 lei × 21% = 27,30 lei TVA

Clientul va plăti:

130 lei + 27,30 lei TVA = 157,30 lei

Firma încasează, așadar, 157,30 lei. Din această sumă, 27,30 lei reprezintă TVA colectată.

2. Cât TVA rămâne de plată?

La cumpărare firma a suportat TVA de 21 lei, iar la vânzare a colectat TVA de 27,30 lei.

TVA de plată = TVA colectată − TVA deductibilă
27,30 − 21 = 6,30 lei

Prin urmare, firma nu plătește statului întreaga TVA de 27,30 lei pe care a încasat-o de la client. Plătește numai diferența de 6,30 lei.

Ideea esențială: TVA nu este, de regulă, un venit al firmei. În mecanismul normal al taxei, societatea colectează TVA de la client, deduce TVA pentru care are drept de deducere și virează statului diferența.

3. Unde este profitul firmei?

Pentru a vedea rezultatul comercial, scoatem TVA din calcul.

130 lei venit fără TVA − 100 lei cost = 30 lei

Firma obține astfel o marjă comercială brută de 30 lei.

Observați că cei 27,30 lei TVA încasați nu reprezintă profit, iar cei 21 lei TVA deductibili de la achiziție nu reprezintă o cheltuială definitivă, în măsura în care există drept de deducere.

4. Dar impozitul firmei?

Aici trebuie să separăm TVA de impozitarea veniturilor sau a profitului. Sunt mecanisme fiscale diferite.

Dacă societatea este microîntreprindere

În anul 2026, dacă societatea îndeplinește condițiile prevăzute de Codul fiscal pentru aplicarea regimului microîntreprinderilor, cota este de 1%.

În exemplul nostru simplificat, venitul este de 130 lei, nu suma de 157,30 lei încasată de la client, deoarece TVA colectată nu reprezintă venit al societății.

130 lei × 1% = 1,30 lei impozit micro
Atenție: nu calculăm impozitul de 1% asupra celor 157,30 lei încasați. În exemplul nostru, venitul fără TVA este de 130 lei.

Dacă societatea este plătitoare de impozit pe profit

Într-un exemplu fără alte venituri, cheltuieli sau ajustări fiscale, profitul este de 30 lei.

30 lei × 16% = 4,80 lei impozit pe profit

Aceasta este însă doar imaginea unui singur produs. În activitatea reală, firma are salarii, carburant, chirii, servicii și multe alte costuri. Să extindem modelul.

5. Scenariul unei luni întregi

Presupunem că firma lucrează 20 de zile într-o lună și vinde câte 100 de articole pe zi.

20 zile × 100 articole = 2.000 articole vândute

Achiziția mărfurilor

Element Valoare
2.000 articole × 100 lei 200.000 lei
TVA deductibilă 21% 42.000 lei
Total plătit furnizorilor 242.000 lei

Vânzarea mărfurilor

Element Valoare
2.000 articole × 130 lei 260.000 lei
TVA colectată 21% 54.600 lei
Total încasat de la clienți 314.600 lei

Marja comercială înainte de celelalte cheltuieli este:

260.000 − 200.000 = 60.000 lei

6. Introducem carburantul și regula fiscală de 50%

Presupunem că firma cumpără într-o lună carburant în valoare de 1.000 lei fără TVA pentru un autoturism care nu este utilizat exclusiv în scopul activității economice și pentru care se aplică limitarea fiscală de 50%.

Factura de carburant este:

1.000 lei + 210 lei TVA = 1.210 lei

Firma plătește efectiv furnizorului 1.210 lei.

Prima regulă de 50%: TVA

În cazul vehiculului pentru care se aplică limitarea fiscală, dreptul de deducere a TVA este limitat la 50%.

210 lei TVA × 50% = 105 lei TVA deductibilă
TVA aferentă carburantului Valoare
TVA totală din factură 210,00 lei
TVA deductibilă – 50% 105,00 lei
TVA nedeductibilă – 50% 105,00 lei
Ce se întâmplă cu cei 105 lei de TVA nedeductibilă?

Această sumă nu se pierde și nici nu rămâne în contabilitate ca TVA de recuperat. Ea devine parte din costul sau cheltuiala aferentă carburantului.

Prin urmare, cheltuiala contabilă aferentă carburantului devine:

1.000 lei carburant + 105 lei TVA nedeductibilă = 1.105 lei cheltuială contabilă

A doua regulă de 50%: deductibilitatea cheltuielii

În cazul unei societăți plătitoare de impozit pe profit, intervine apoi regula privind deductibilitatea fiscală a cheltuielilor aferente vehiculului.

Foarte important: limita de 50% asupra cheltuielii se aplică după limitarea dreptului de deducere a TVA.

Prin urmare, baza asupra căreia aplicăm procentul de 50% nu mai este 1.000 lei, ci 1.105 lei.

1.105 lei × 50% = 552,50 lei cheltuială deductibilă fiscal
1.105 lei × 50% = 552,50 lei cheltuială nedeductibilă fiscal
De reținut:

Pasul 1: din TVA de 210 lei se deduc numai 105 lei.
Pasul 2: ceilalți 105 lei TVA intră în cheltuiala cu carburantul.
Pasul 3: cheltuiala contabilă devine 1.105 lei.
Pasul 4: din această cheltuială, numai 50%, respectiv 552,50 lei, este deductibilă fiscal la calculul impozitului pe profit.

7. Adăugăm și un salariat

Pentru simplitatea exemplului, considerăm că firma are un salariat pentru care costul total suportat de angajator este de 5.000 lei pe lună.

Nu descompunem această sumă în salariu brut, contribuții, impozit și salariu net, deoarece scopul nostru este să urmărim mecanismul general al TVA, al rezultatului și al fluxului de bani.

Presupunem că întregul cost salarial este aferent activității economice.

8. Calculăm TVA-ul lunii

Element TVA Valoare
TVA colectată din vânzări 54.600 lei
− TVA deductibilă din achiziția mărfurilor 42.000 lei
− TVA deductibilă din carburant 105 lei
TVA de plată 12.495 lei
54.600 − 42.000 − 105 = 12.495 lei TVA de plată

9. Circuitul banilor într-o lună

Acum putem privi firma nu doar prin prisma contabilității, ci și prin prisma banilor care intră și ies efectiv.

CLIENȚI
+314.600 lei încasări		 FURNIZORI MARFĂ
−242.000 lei plăți		 CARBURANT
−1.210 lei plată		 SALARIAT
−5.000 lei cost		 STAT – TVA
−12.495 lei TVA de plată

După aceste fluxuri, înainte de plata impozitului micro sau a impozitului pe profit, rămân:

314.600 − 242.000 − 1.210 − 5.000 − 12.495 = 53.895 lei

10. Profitul contabil al lunii

Din punct de vedere contabil, lucrăm cu valorile fără TVA deductibilă. TVA nedeductibilă aferentă carburantului intră însă în cheltuială.

Calcul Valoare
Venituri din vânzări 260.000 lei
− Costul mărfurilor vândute 200.000 lei
− Cheltuiala contabilă cu carburantul 1.105 lei
− Costul salarial 5.000 lei
Rezultat contabil înainte de impozitare 53.895 lei

11. Varianta A – societatea este microîntreprindere

În cazul unei microîntreprinderi, cheltuielile cu marfa, carburantul sau salariile nu diminuează direct baza impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.

În exemplul nostru didactic considerăm că baza de calcul este reprezentată de veniturile din vânzări de 260.000 lei.

260.000 × 1% = 2.600 lei impozit

Rezultatul contabil după înregistrarea impozitului micro ar fi:

53.895 − 2.600 = 51.295 lei
Important: acest calcul are rol didactic. Regimul microîntreprinderilor poate fi aplicat numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Codul fiscal. Nivelul ridicat al cifrei de afaceri din exemplul nostru trebuie analizat separat în raport cu plafonul legal aplicabil microîntreprinderilor.

12. Varianta B – societatea plătește impozit pe profit

În acest caz trebuie să facem diferența dintre rezultatul contabil și rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil înainte de impozitare este de 53.895 lei.

Din cheltuiala cu autoturismul de 1.105 lei, numai 552,50 lei sunt deductibili fiscal. Diferența de 552,50 lei reprezintă cheltuială nedeductibilă și trebuie adăugată rezultatului contabil la determinarea rezultatului fiscal.

53.895 + 552,50 = 54.447,50 lei profit impozabil

Aplicăm cota de 16%:

54.447,50 × 16% = 8.711,60 lei impozit pe profit

Rezultatul contabil rămas după impozit este:

53.895 − 8.711,60 = 45.183,40 lei

13. Cele două variante, una lângă alta

Indicator Micro 1% Impozit pe profit
Venituri fără TVA 260.000 lei 260.000 lei
Rezultat contabil înainte de impozitare 53.895 lei 53.895 lei
Profit impozabil — 54.447,50 lei
Impozit 2.600 lei 8.711,60 lei
Rezultat după impozit 51.295 lei 45.183,40 lei

Comparația are exclusiv rol didactic. Cele două regimuri fiscale nu reprezintă opțiuni care pot fi alese liber în orice situație, iar aplicarea lor depinde de îndeplinirea condițiilor prevăzute de legislația fiscală.

14. TVA, profit și cash-flow sunt trei lucruri diferite

Aceasta este probabil cea mai importantă concluzie pentru un antreprenor aflat la început de drum.

TVA-ul urmărește circuitul taxei dintre furnizor, firmă, client și stat.

Profitul arată diferența dintre veniturile și cheltuielile firmei, ținând cont, atunci când calculăm impozitul pe profit, și de ajustările fiscale.

Cash-flow-ul arată câți bani intră și câți bani ies efectiv din conturile sau casieria firmei.

O firmă poate avea profit și să nu aibă suficient numerar. Poate avea bani în cont, dar o parte dintre aceștia să reprezinte TVA care urmează să fie plătită statului.

În același timp, poate avea o cheltuială înregistrată integral în contabilitate, dar care este deductibilă numai parțial la calculul impozitului pe profit.

De aceea, soldul contului bancar nu trebuie confundat nici cu profitul și nici cu suma pe care antreprenorul o poate considera liber disponibilă.

Ideea centrală

La vânzare, firma încasează prețul bunului împreună cu TVA. Din TVA colectată scade TVA pentru care are drept de deducere și plătește statului diferența.

Separat, din veniturile firmei se scad costurile și cheltuielile pentru a determina rezultatul economic. Pentru societățile plătitoare de impozit pe profit, rezultatul contabil este apoi ajustat cu elementele deductibile și nedeductibile fiscal.

TVA-ul nu este profit. Încasările nu sunt profit. Iar banii existenți în cont nu reprezintă automat bani disponibili pentru antreprenor.

Temei fiscal avut în vedere

Exemplul are în vedere, în principal, prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal referitoare la mecanismul TVA, cota standard de TVA, limitarea specială la 50% a dreptului de deducere a TVA aferente anumitor vehicule și cheltuieli legate de acestea, limitarea deductibilității anumitor cheltuieli auto la calculul rezultatului fiscal, regimul de impozitare al microîntreprinderilor și cota de 16% a impozitului pe profit, precum și Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Notă: Materialul are caracter informativ și educativ și prezintă un model deliberat simplificat. În practică, tratamentul fiscal depinde de natura operațiunilor, regimul fiscal al societății, documentele justificative, utilizarea efectivă a vehiculului, existența dreptului de deducere și celelalte circumstanțe concrete ale contribuabilului.